Grupul consilierilor locali USR–FDGR din Consiliul Local Brașov a explicat motivul abținerii de la vot în cazul concesionării unui teren din Centrul Civic, destinat construcției unei catedrale. Reprezentanții subliniază că poziția lor nu este una de opoziție față de credință sau față de Biserică, ci un apel la transparență, legalitate și la o consultare autentică a comunității.

Deși afirmă că respectă atât credința brașovenilor, cât și rolul Bisericii în viața comunității, USR–FDGR consideră că o decizie cu un impact urbanistic, juridic și social major nu poate fi adoptată în condiții de „netransparent, în grabă și pe baze juridice fragile”.

Miza deciziei: „problema nu este catedrala, ci procedura”

Potrivit liderului grupului USR–FDGR, miza discuției nu o reprezintă existența unei catedrale, ci modul în care administrația locală, condusă de primarul George Scripcaru, încearcă să forțeze adoptarea acestei hotărâri.

Consilierii invocă o serie de nereguli care ridică semne de întrebare serioase. Contractul pe care se bazează propunerea actuală datează din 1993 și, spun ei, nu a fost respectat:

• Autorizația de construire trebuia obținută într-o lună.
• Construcția trebuia finalizată în termen de trei ani, lucru care nu s-a întâmplat niciodată.

Suspiciunea unui posibil conflict de interese

Documentul inițial a fost semnat cu un ONG din care făceau parte primarul și viceprimarul de la acea vreme, situație care, în opinia USR–FDGR, ridică problema unui posibil conflict de interese dacă decizia este validată astăzi. Consilierii întreabă, de asemenea, cine face parte în prezent din acest ONG și dacă organizația are capacitatea reală de a duce la bun sfârșit un proiect de o asemenea anvergură.

Aspecte juridice și urbanistice care necesită clarificare

Un alt punct sensibil îl constituie o hotărâre judecătorească din 2017. Conform USR–FDGR, aceasta nu obligă municipalitatea să concesioneze terenul, ci doar să inițieze sau să modifice un Plan Urbanistic Zonal (PUZ) – documentație care, până în prezent, nu a fost realizată.

Consilierii mai atrag atenția că obligația de a modifica PUZ-ul datează din perioada 2017–2020, când primar al Brașovului era tot George Scripcaru. În plus, terenul propus acum nu mai corespunde celui din contractul inițial, având un alt amplasament și o altă suprafață.

Situația este complicată și de faptul că terenul se află în litigiu, dosarul fiind pe rolul Curții de Apel, cu termen de judecată stabilit în martie 2026. În acest context, USR–FDGR avertizează că adoptarea unei hotărâri în acest moment ar putea fi interpretată ca rea-credință și ar putea atrage riscuri juridice inclusiv pentru consilierii locali.

La acestea se adaugă contradicții legate de redevență – 25 de lei/mp menționați în hotărârea de Consiliu Local, față de 1 leu/mp prevăzut în contract – precum și suprapunerea terenului cu amplasamentul proiectului parcării subterane din Centrul Civic, o investiție realizată din fonduri publice. În scenariul aplicării tuturor deciziilor existente, avertizează consilierii, parcul din Centrul Civic ar putea dispărea complet.

Alternative și apelul la consultarea publică

USR–FDGR susține că există alternative care pot evita polarizarea orașului. Printre acestea se numără:

• Identificarea unei zone mai potrivite, precum arealul fostei platforme IUS, unde ar putea coexista atât o catedrală, cât și un parc.
• Păstrarea Centrului Civic pentru funcțiuni culturale – muzee, săli de spectacole și spații comunitare – așa cum au propus specialiștii Ordinului Arhitecților din România.

„Credința nu trebuie pusă în conflict cu orașul, iar Biserica nu ar trebui folosită ca paravan pentru decizii greșite”, transmit consilierii USR–FDGR.

Aceștia subliniază că Brașovul are nevoie de dialog, transparență și respect față de cetățeni, iar deciziile majore trebuie luate împreună cu brașovenii, în urma unei dezbateri publice reale.

Abținerea de la vot, concluzionează reprezentanții USR–FDGR, este expresia acestei nevoi de prudență și consultare, nu un refuz al proiectului în sine.